Cod produs: Sfântul Filaret, Mitropolitul Moscovei. Predici și cuvântări ale
Disponibilitate: In stoc

Sfântul Filaret, Mitropolitul Moscovei. Predici și cuvântări alese

   
      0 review-uri      
35 LEI
 

Mai înainte ca Fiul lui Dumnezeu înomenit să primească și să ducă Crucea Sa, această cruce a aparținut oamenilor. La început, ea a fost făcută din pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului (Fc. 2, 9). Primul om s-a gândit să încerce numai un rod al acestuia, însă abia a mușcat, că toată greutatea pomului interzis, cu toate ramurile lui și cu toate mlădițele, s-a prăbușit pe spinarea celui care a încălcat porunca Domnului. Întunericul, durerea, înfricoșarea,...

mai mult  +

Mai înainte ca Fiul lui Dumnezeu înomenit să primească și să ducă Crucea Sa, această cruce a aparținut oamenilor. La început, ea a fost făcută din pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului (Fc. 2, 9). Primul om s-a gândit să încerce numai un rod al acestuia, însă abia a mușcat, că toată greutatea pomului interzis, cu toate ramurile lui și cu toate mlădițele, s-a prăbușit pe spinarea celui care a încălcat porunca Domnului. Întunericul, durerea, înfricoșarea, muncile, bolile, moartea, nevoia, umilirea, vrajba întregii naturi – într-un cuvânt, toate puterile distrugătoare, parcă smulgându-se din pomul destinului, s-au năpustit asupra lui; și ar fi căzut în veci fiul mâniei în iad, dacă Milostivirea, după sfatul cel veșnic, nu ar fi întins mâinile Sale și nu l-ar fi reținut din cădere. Fiul lui Dumnezeu a trecut asupra Sa povara care apasă pe om, și-a însușit crucea lui și l-a lăsat pe el numai să se țină ușor de această Cruce. Aceasta, fără îndoială, nu pentru ca el să dea ajutor Atotputernicului la povară, ci pentru ca el însuși, cu mica lui cruce lăsată lui, să fie purtat de puterea Crucii, tot așa cum barca este antrenată de plutirea tumultuoasă a corabiei. Rugăciunile noastre sunt neroditoare, pentru că nu sunt rugăminți sârguincioase și stăruitoare, care să iasă din adâncul sufletului și în care tot sufletul să se reverse, ci sunt numai niște dorințe moleșite, pe care le rostim fără zbuciumul duhului și credem că ele trebuie să se împlinească cu de la sine putere. Rugăciunile sunt infructuoase și pentru că cererile noastre sunt necurate sau rele, pentru că cerem lucruri dăunătoare, iar nu folositoare pentru sufletele noastre sau pentru că cerem nu în slava lui Dumnezeu, ci pentru satisfacerea vrerilor noastre trupești și egoiste. Roagă-te, Creștine, cu rugăciune tare, din toată puterea sufletului tău, cu rugăciune harnică și stăruitoare, cu rugăciune bună și curată, iar dacă aceasta nu o dobândești în sine, roagă-te chiar pentru rugăciune. Prin rugăciune capeți mai întâi rugăciunea adevărată și lucrătoare, apoi aceasta va birui totul împreună cu tine și vei izbândi totul, te vei înălța pe Tabor sau în tine se va deschide Taborul, va coborî cerul în sufletul tău și sufletul tău se va înălța la cer.

mai puțin  -