Cod produs: Aspecte din activitatea didactică a lui Iosif Naniescu
Disponibilitate: In stoc

Aspecte din activitatea didactică a lui Iosif Naniescu

   
      0 review-uri      
6 LEI
 

Iosif Naniescu, personalitate de seamă a vieţii religioase și culturale românești din veacul al XIX-lea, s-a bucurat de atenţia teologilor și a istoricilor deopotrivă, care i-au dedicat interesante studii și lucrări, prin care s-a evidenţiat în special activitatea sa desfășurată în calitate de ierarh, anume de episcop de Argeș și ulterior de mitropolit al Moldovei. În cele ce urmează, dorim să punem în lumină, pe baza izvoarelor edite și inedite, câteva aspecte legate...

mai mult  +

Iosif Naniescu, personalitate de seamă a vieţii religioase și culturale românești din veacul al XIX-lea, s-a bucurat de atenţia teologilor și a istoricilor deopotrivă, care i-au dedicat interesante studii și lucrări, prin care s-a evidenţiat în special activitatea sa desfășurată în calitate de ierarh, anume de episcop de Argeș și ulterior de mitropolit al Moldovei. În cele ce urmează, dorim să punem în lumină, pe baza izvoarelor edite și inedite, câteva aspecte legate de activitatea sa didactică în care a fost implicat între 1864-1872, așadar înainte de a urca la treapta arhieriei, căci această ultimă perioadă, cu remarcabilele ei realizări, a fost mai bine studiată și adusă în atenţia publicului. Urmărim întâi, pe baza discursurilor și a scrierilor sale, concepţia sa asupra rolului seminariilor și al clericilor în societate, necesitatea predării religiei în școli și a păstrării nealterate a adevăratelor valori ortodoxe. Apoi, analizăm câteva manuscrise păstrate la Biblioteca Academiei Române și la Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naţionale, care dezvăluie pe Iosif Naniescu ca elev (s-a păstrat caietul său de notiţe) și ca profesor (catalogul său, programa de învăţământ), și apoi ca director al Seminarului Central din București (acte din arhiva Seminarului sau personale ale lui Naniescu, ce arată accentul pus pe ordine, disciplină, punctualitate, pe conservarea valorilor ortodoxe și ferirea elevilor de rătăciri, de ideile filozofice atee; dezvăluie activitatea filantropică, prin sprijinirea cu bani, cărţi și haine a elevilor săraci). Punctând, pentru început, câteva elemente din biografia sa, amintim că Iosif Naniescu s-a născut la 27 iulie 1820, în satul Răzălăi, în ocolul Răutului, în Basarabia, din părinţi credincioși, tatăl său, Anania Mihalache, fiind preot, iar mama sa, Teodosia, fiind fiică de preot și călugărindu-se apoi, după moartea soţului ei, sub numele de Fevronia. Viitorul mitropolit a primit la botez numele de Ioan și la călugărie, în 1835, pe cel de Iosif, iar Naniescu considerăm că face trimitere la descendenţa sa, el fiind Ioan al lui Anania. Rămas orfan de tată, el a fost crescut de mama sa, apoi dat în grija unchiului său, arhimandritul Teofilact de la Mănăstirea Frumușica din Basarabia. Urmând unchiului său, ales stareţ al Mănăstirii Sfântul Proroc Samuel din Focșani, Iosif a stat o vreme în acest oraș, apoi s-a dus la Buzău, unde a fost călugărit la 23 noiembrie 1835, după care a fost hirotonit ierodiacon. La Buzău a stat până în 1840, a învăţat la Seminarul Episcopiei, iar după această dată a venit la București, unde și-a continuat studiile la Colegiul Naţional Sfântul Sava (1840-1847). A fost hirotonit preot în 1850 și făcut protosinghel doi ani mai târziu, în 1852, iar în 1860 arhimandrit. A deţinut stăreţia unor importante mănăstiri muntene, precum Şerbănești-Morunglav din Vâlcea (1849), Găiseni din judeţul Dâmboviţa (1857) și Sărindar din București (1863). Iosif Naniescu s-a dedicat vieţii didactice, predând religie și istorie la Colegiile Gheorghe Lazăr (1864-1866) și Matei Basarab (1866-1873), la Şcoala Normală (1867-1873) și la Seminarul Central din București, al cărui director a fost între 1870-1871, (fusese ales la 1 iulie 1870 director al Seminarului Central din București, funcţie pe care a deţinut-o până în 1871) iar în primăvara anului următor a fost numit arhiereu titular pentru scaunul din Mira Lichiei. Încă din 1866 el era menţionat printre profesorii acestei instituţii de învăţământ, unde preda istoria. În 1873 a fost ales episcop de Argeș, iar în 1875 mitropolit al Moldovei.

mai puțin  -